Translate

English French German Spain Italian Dutch Russian Portuguese Japanese Korean Arabic Chinese Simplified

2 Comments

"Ignora" IGNORANTA

undefined
undefined. undefined

Este un fenomen des gasit in viata noastra... Dar totusi persista, nu vrea sa dispara... Eu zic ca produce un sentiment de durere... Tristete... Regret, in unele cazuri... Chiar imi pare rau pentru cei care i-am afectat cu acest fenomen pe care poate si eu il "folosesc" inconstient uneori sau chiar constient. Stiu ca nimeni nu merita sa fie tratat asa. Deci imi cer in primul rand eu personal scuze, de la toate persoanele care le-am facut sa simta acest sentiment, sau sentimente(de mai sus)... Fenomenul de care e vorba aici este "Ignoranta"! Daca ai inteles despre ce e vorba atunci e bine. Vorbesc de un lucru, sau mai bine zis, o actiune a omului care functioneaza si se hraneste din adancul inimii omului. Provoaca durere, desparte prieteni, indeparteaza frati... Amplifica durerea... Eu spun ca totusi, nu trebuie ignorat acest lucru. Ignoranta este de fapt opusul a iti pasa... Si totusi, noi toti... suntem oameni... cu aceleasi proprietati vitale,
cu drepturi personale si sociale. In primul rand sa fim oameni, iar apoi sa ne dam seama ca ignoranta nu e o calitate morala... Este un defect as putea spune... Asa ca sa incercam sa ne "reparam" defectele cauzate de rautatea noastra, sau influentati de alti.. Fiti puternici si luptati pentru ce iubiti! Fiti puternici ca sa luptati pentru cei care iubiti... Sau poate cei care nu ii iubiti inca... Nu ignorati pe cineva care v-a fost alaturi doar din simplul fapt ca a vrut sa fie prieten... Nu il ignorati pentru ca nu puteti stii daca el are nevoie de voi... Si daca sunteti oameni... Totusi... Trebuie sa ajutati pe cei in nevoie... Nu e mare lucru sa ascultati pe cineva care are o problema, dar pentru el conteaza foarte mult in momentul acela... Incercati sa va interesati de problemele lui, si daca se poate sa gasiti o solutie.. Sau mai bine, un sfat, si o vorba de incurajare... Nu ignorati pe nimeni... Pentru ca toti suntem oameni, si nu meritam sa fim ignorati. Deci sa "ignoram" IGNORANTA!!

1 Comment

„I love you!”

undefined
undefined. undefined


                Uneori  chiar stau pe gânduri, știu că sunt binecuvântat, știu că Dumnezeu mă iubește enorm, pentru că sunt copilul Său!  Dar mai mult ca atât, Dumnezeu a făcut pe Adam, dar ca să nu îl lase singur i-a pus un ajutor considerabil alături de el : Eva. De când am aflat despre asta (de mic copil am citit în Biblie despre aceasta), mi s-a sporit ideea și dorința de a avea și eu un așa ajutor. La tot ce vreau să realizez, ea să îmi fie alături. Tot ce mă doare să îi spun, și pur și simplu să mă înțeleagă! Când mă bucur ea să se bucure! Când am nevoie de sprijin sau încurajare, ea să fie prima care o va face din dragoste. Dar chiar și în momente care nu mă înțelege, să fie alături de mine. Tot am căutat, am căutat și m-am dezamăgit... căci în lumea asta parcă dispar oameni care chiar știu ce înseamnă respect și emoție... nu mai știe nimeni că oameni nu sunt obiecte care nu au sentimente? Căci un singur cuvânt e îndeajuns să „ucidă” (dar să nu continui căci aceasta este altă temă).  Dar să revin la faptul că sunt binecuvântat enorm de Domnul Dumnezeul meu... Am ajuns la o vârstă care am început să fac diferența între sentimentele mele, poate nu chiar definitiv dar totuși considerabil pentru a îmi da seama singur de ce simt. Am început să simt iubire față de persoane fel de fel... dar tot am cautat undeva o iubire diferită... o iubire specială față de ce am mai simțit și ce mi s-a reflectat de la alții. Ciudat că oricât am căutat nu am găsit... până ce am cunoscut o fată... poate chiar din greșeală, căci sigur nu aveam intenția de a o cunoaște... am început să vorbim simplu... încă mai țin minte că am început să vorbim la ziua de naștere a unei prietene, după aceea am făcut schimb de numere. Dimineață.... după ce m-am trezit, am auzit telefonul sunând. Ce să văd, era fata aceea... am răspuns cu mari emoții la început, dar am continuat să vorbesc... Atunci, am început să simt parcă ceva ca si cum aș avea fluturași și pene în stomac... Dar cu vremea, încet, încet, am început să vorbim mai mult, și mai mult... până într-o zi când mi-am făcut curaj... „Vrei să fim împreună?” Întrebarea mea... cu așa mari emoții am așteptat puțin, și am spus: „Mi-ar plăcea să fim împreună că suntem într-o situație care avem nevoie de sprijin reciproc” (aici este legată altă poveste). Ea a spus că are nevoie de timp, i-am acordat timp să se gândească... după trei zile s-a hotărât să răspundă cu siguranță... „DA!”. Era momentul care am fost cel mai fericit om de pe pământ!Au trecut totuși doi ani. De atunci am trecut prin multe! Am învățat că într-o relație ca asta trebuie să îl pun pe Isus pe primul loc, să pot avea un model de construcție a relației. El îmi clădește temelia relației, El îmi scutură praful care se pune pe pietrele tari care am pus până acum pe temelia Lui. El îmi spune ce are nevoie ea, cum să îi fiu alături. Și, DA! DA, sunt foarte binecuvântat de Dumnezeu, chiar nu am meritat așa un înger păzitor, care prin el să mă întărească în toate, mai ales în credință! Cu ea am ajuns la multe puncte dificile, dar am avut cu atât mai mari fericiri după aceea. Ceea ce face relația mai puternică prin puterea Domnului! Nu am meritat așa un suflet să îmi fie alături! De când am înțeles că trebuie implicat Dumnezeu în această relație mă tot rog pentru viitorul nostru! Poate e puțin devreme spun unii, dar eu cred că Dumnezeu ne-a pus aici, acum ca să ne clădim un viitor alături de El! El ne prelucrează așa cum crede! Mulțumesc Domnului că mi-a trimis un înger frumos, înțelegător și mai ales iubitor, să mă sprijine, să mă ajute.... SĂ MĂ IUBEASCĂ! Pot spune doar că TE IUBESC îngerașul meu! Domnul să te binecuvânteze, și la fel să facă cu relația noastră! (Acest articol a fost în mare parte o dedicație personală pentru persoana care m-a binecuvântat Dumnezeu să iubesc)

4 Comments

„Nu mai rezist...”

undefined
undefined. undefined



Uneori, îmi deschid ochii noaptea și mă gândesc... „Oare, voi mai putea să mă ridic din pat dimineața care urmează?” Chiar dacă reușesc să mă ridic în picioare, nu pot înțelege de fapt, de ce oare trebuie să umblu pe lângă oameni care nu mă înțeleg? Oameni care singurul lucru care le pasă este banul și tot ce derivă de la acesta... Chiar, va-ți gândit că știința susține evoluția, dar ne plasează doar o ideologie paranoică. Hyperbolic sau nu, eu văd o involuție, nu se vede evoluția care spune politica noastră de oameni fără conștiință... Nu vezi că ești înconjurat de oameni-roboți? Le dai o comandă, iar ei fac totul să o ducă la realizare. Sau, chiar mai rău de atât, nici nu se chinuie să te asculte. Nu mai face nimic nimeni fără să câștige ceva, parcă totul este pe alb și negru. Nu pot să schimb singur lumea, dar măcar îmi dau seama că nu merge bine și încerc să schimb pe cel de lângă mine sau să îl iau după mine! Viața este un test, care dacă faci alegeri potrivite ajungi la rezultate bune...dar când ai pe cineva să te tragă în jos, sau să îți dea răspunsuri greșite la întrebări înțelepte, atunci toți mergem spre o degradare morală de proporții... Încerc să fiu diferit, vă că se prăbușește lumea, dar nu pot singur să o ridic... Treziți-vă din somnul acesta care duce spre pierzare...

2 Comments

„Isuse! Nu vreau să te pierd!”

undefined
undefined. undefined

                „Uite, aici e loc închis. Nu sunt ferestre descoperite să mă vadă!” Ușa e încuiată, iar în cameră nu se aude nici un zgomot… întunericul domină în încăperea. „Totul este perfect! Și acum să începem…” Spuse tânărul, care tot mai misterios devine pe zi ce trece. Oare ce începea el în încăperea aceea întunecoasă și bine încuiată? M-a făcut curios… Imagini curgeau ca râuri pe monitorul calculatorului… sunete din ce în ce mai puternice… și tânărul… tânărul era pe scaun și se uita, cu ușa încuiată și cu ferestrele închise. „Se aude un zgomot de pași… repede să închid fereastra de pe calculator și să descui ușa… iar pentru ferestre găsesc eu o scuză”, spusese tânărul îngrijorat de faptul că cineva se apropia de ușă. „Cine e acolo?”, a strigat spre ușă, „Eu!”, „Cine Eu?” spunea tânărul care era speriat, iar inima îi bătea puternic! „Eu sunt!”…
                Momente de tăcere au ținut tânărul nostru în suspans, „Nu te cunosc, spune numele tău”, „Sunt Acela care te-a văzut și cu ușa încuiată, cu ferestrele închise și pe întunericul acela care ai făptuit ce ai făptuit.” Tânărul căzuse pe genunchi… a început să plângă și să strige… „De ce sunt eu așa slab? De ce Doamne trebuie să te întristez atât de mult? Nu mai vreau să fiu așa, vreau să mă schimb într-un luptător mai puternic!”
                Din nou tăcere… pași se aud îndepărtând. Dar tânărul, descuie ușa, iasă afară și caută pe Isus. „Doamne!!! Nu mă părăsi, sunt păcătos! Am nevoie de Tine! Nu pot trăi aici în lumea aceasta plină de păcat singur!” Isus se întoarce, se uită în ochii lui, și îi spune: „Uite ce ai făcut! Ți-ai împietrit inima și m-ai bătut din nou piroane în mâinile Mele! Mă doare, știi asta? Mă doare nu din cauza piroanelor, ci din cauza căderii tale! Eu te vreau pentru Mine! Te iubesc! Dar acum luptă-te să ajungi la Mine!  Eu vreau luptători, nu lași! Te voi sprijini!” Tânărul cu ochii plini de lacrimi, gura tremurând spune: „Iartă-mă Isuse! Te iubesc, dar reușesc să cad și să te fac să suferi din nou și din nou! Da! Mă voi lupta!!!” …

No Comments

„Cercetare și răbdare”

undefined
undefined. undefined

Piano by Yiruma on Grooveshark

                Uneori  ne rugăm pentru diferite cauze și așteptăm răspuns. Uneori acel răspuns întârzie să ajungă la noi. Dar știi de ce se întampla acest lucru? Pentru că noi nu merităm ca prin păcatele noastre să mai cerem orice Domnului. Pur și simplu nu merităm, nu avem nici o valoare fără Dumnezeu! Eu cel puțin am simțit că fără Dumnezeu nu pot realiza nimic! Deci dacă noi punem un zid de despărțire între noi și Dumnezeu din cauza păcatelor noastre, atunci cum ar putea Dumnezeu să ne răspundă fără ca noi să ne pocăim de ele? Este ca și cum eu cu tine, cel care citești acum, am zidit un zid imens, cat o clădire. Noi dacă strigăm ne auzim unul pe celălalt, corect? Da, așa este, dar nu ne putem ajuta dacă acel zid ne stă în cale. Deci atunci când vedem că răspunsul Domnului întârzie, nu trebuie să dăm vina pe nimeni, ci doar să ne cercetăm viața și să vedem dacă avem acel „Zid” de despărțire. Nu întotdeauna din cauza aceasta nu primim răspuns. Uneori nu suntem pregătiți pentru un răspuns. Deci avem nevoie de cercetare și răbdare!

1 Comment

„Drumul spre Emaus”

undefined
undefined. undefined


The Lord's Prayer by Piano Instrumental on Grooveshark


       „ Iată, astăzi este a treia zi după răstignirea și moartea Învățătorului nostru, Isus din Nazaret, iar Paștele este pe sfârșit. Cred că voi lua pe Cleopa și voi pleca spre Emaus… Merg să îl caut.
Emaus este departe, aproximativ 60 de stadii de Ierusalim. De aceea am nevoie de  prietenul meu, Cleopa, să mă însoțească. Vom merge împreuna.
Iată că în timpul călătoriei, deja când am parcurs o distanță destul de mare din drum, am întâlnit un străin, dar eu nu l-am băgat în seamă o bucată bună de timp… Până când a început să ne întrebe despre ce vorbeam eu cu Cleopa. Vorbeam despre evenimentele petrecute în Ierusalim cu 3 zile în urmă, cum că Isus din Nazaret a fost osândit și răstignit, chiar dacă era un mare prooroc cu putere dată din partea lui Dumnezeu, și cu învățături care asculta mult norod. În momentul  acela Cleopa s-a întors, m-am întors și eu întristat și ne uitam la strainul care ne însoțea… Nu cunoștea cele petrecute, spuneam eu, iar Cleopa a început să îi spună despre aceste evenimente : „ Isus a fost un mare prooroc, un bun învățător, milos și sfânt, care vorbea doar despre Dumnezeu, cu cuvinte care aveau putere în învățătură. Tot norodul Îl iubea, dar cei mai de seamă cărturari și preoți, au displăcut aceste lucruri, le era frică de acest Isus din Nazaret care făcea semne și minuni în Ierusalim și oriunde mergea. Chiar și așa, cu atâta putere ce avea, tot a acceptat voia lui Dumnezeu… a murit răstignit pe o cruce de lemn, între tâlhari, iar în locul Lui a fost eliberat Baraba, cel dintâi tâlhar în Ierusalim. Dar norodul nu știa ce avea să facă. Iar apoi, în ziua aceea, a fost deja judecat și condamnat la moarte, totul s-a petrecut atât de repede… Isus a fost răstignit, a murit iar apoi a fost îngropat în mormântul lui Iosif din Arimatea. De atunci numai plâns și durere este între ucenicii lui, mama lui și tot norodul care îl urma… Dar iată că astăzi, după trei zile au venit la noi femeile care dis de dimineață au mers la mormânt și nu au găsit pe Domnul acolo, era gol mormântul, la fel ne-au spus și ucenicii care au mers să vadă acest lucru. Spuneau că au văzut și vedenii cu îngeri, care le spuneau că Isus cel răstignit nu este mort, ci viu.” Și eu credeam că Isus va izbăvi Israel, dar s-au întâmplat toate acestea la Ierusalim…acum nu mai știu ce să cred, nu mai știu dacă totul a fost așa cum trebuia…
Străinul la auzul acestor lucruri, nu s-a surprins, iar fața lui nu avea nici o expresie de mirare, a început totuș să ne vorbească din Scripturi, despre acest Isus din Nazaret. Spunea că toate aceste lucruri aveau să se întâmple pentru a se împlini toată Scriptura, iar voia lui Dumnezeu trebuia să meargă până la bun sfârșit. M-ă uimeam de la cele auzite, iar pieptul îmi ardea, simțeam că inima îmi crapă, pentru că acest străin avea învățături bune, cunoștea Scripturile, parcă îl cunoștea pe Isus. Dar totuș am continuat drumul cu acest străin. „Uite străine, acolo este Emaus, acolo mergem noi, spunea Cleopa. Nu vrei să rămâi cu noi? Este spre seară iar ziua aproape că a trecut.” Străinul a acceptat și a rămas cu noi la masă. Acolo s-a petrecut un lucru minunat… străinul, care ne-a însoțit, a luat și a binecuvântat masa care am pregătit noi acolo, iar în momentele acelea mi s-au deschis ochii și mi-am dat seama ca este Isus, învățătorul nostru iubit, Domnul nostru! Dar pe când îl căutam eu, El era de negăsit. Iar atunci mi-am dat seama că pe tot drumul care am parcurs în aceea zi, El a fost alături de mine! Așa se explică de ce îmi bătea așa tare inima în prezența Lui. Hristos este viu, a înviat Isus din morți! Răspândiți toți această veste!”

No Comments

„Isus, un om fără pată, un Dumnezeu prea milos pentru mine un păcătos.”

undefined
undefined. undefined

Via Dolorosa by Christopher Rogers on Grooveshark

Mă simt responsabil pentru coborârea lui Isus pe acest pământ, mă simt responsabil pentru fiecare ocară, bătaie și tortură care A trecut. Mă simt responsabil pentru moartea Sa. Mă simt responsabil pentru tot chinul Său... Nu pot pricepe iubirea Sa, nu pot pricepe mila care a putut să aibă față de mine... un păcătos... Mă simt apăsat de o durere și de o greutate uneori, pentru că știu că din cauza mea a murit pe o cruce rece, în dureri și chin de moarte... cu piroane în mâini și picioare, meritam eu atât oare? Este prea mult pentru mine, prea mare preț a plătit pentru un nimic. Nu sunt nimic fără Isus, sunt un dezastru fără Harul Lui. Oare de ce atâta iubire? Sunt eu cineva care merită atâta iubire? Încât să ducă El o cruce atât de grea, atât de mare suferință să rabde în locul meu? Am atâtea întrebări care poate nu voi primi un răspuns de la oameni, dar eu voi afla acolo sus... pentru că El a murit și a înviat pentru ca eu, un simplu om, un păcătos, să mă pot pocăi și să mă împac cu Tatăl. Așa voi ajunge sus, lângă al meu salvator, care pentru păcatele mele și ale tale a murit. Un mântuitor care acum este mijlocitor între noi și Tatăl. El se mai roagă pentru milă înaintea Tatălui. Mulțumesc Isuse că ai venit pe pământ și ai trăit în sfințenie și smerenie, ai murit în chin amar, și ai înviat în slavă în a treia zi, pentru ca eu să te cunosc astăzi! Mă rog și pentru orice suflet care mă înconjoară, pentru prieteni, verișori și familie care încă nu au cunoscut bucuria aceasta de a te avea ca mântuitor în viața lor. Căci alături de Tine sunt cel mai fericit și împlinit om de pe pământ, sunt cel mai bucuros pentru că în Tine am găsit eliberarea și calea dreaptă care duce la cer! Prin Tine eu înaintez în viața aceasta, și încerc să mă lupt pentru supraviețuirea mea în această lume prin Duhul Tău cel Sfânt să nu mai păcătuiesc împotriva Ta! Mulțumesc că Tu mă asculți, iar la timpul potrivit tu lucrezi în mod atât de minunat în viața mea... Hristos a înviat!

Postări mai vechi »

Persoane interesate